Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud

Comuna Scundu se bucura de prezenta a 4 unitati de invatamant:

Scoala Blejani cu clasele I-IV si gradinita;
Scoala Scundu cu clasele I-VIII si gradinita;
Scoala Avramesti cu clasele I-VIII si gradinita;
Gradinita din satul Crangu.

Va prezentam in continuare cum au luat fiinta si cum au functionat de-a lungul timpului scolile de pe raza comunei Scundu, in ordine cronologica:
1839 – se infiinteaza prima scoala in satul Paduretu.
1842 – apare o noua scoala in satul Gura Scundului.
1848-1859 – scolile sunt inchise.
1859 – se redeschide Scoala din Paduretu, actuala scoala.
1913 – se infiinteaza Scoala din satul Fundu Scundului, in casa particulara.
1920 – scoala din satul Fundu Scundului se muta in local nou.
1949 – ia fiinta scoala de 4 ani din satul Blejani.
1969 – se da in folosinta localul nou de Scoala cu clasele I-VIII, in partea de nord a satului Scundu, sediul actualei primarii.
1972 – se extinde Scoala cu clasele I-VIII Scundu.
1978 – ia fiinta gradinita din satul Crangu.
1984 – se deschide localul nou al Scolii cu clasele I-VIII din satul Avramesti.


Biblioteca comunei Scundu functioneaza in cadrul Scolii Scundu, intr-o incapere amenajata functional cu un aspect placut pentru a primi cititorii intr-o ambianta propice lecturii si detine peste 6000 de volume.

Bibliotecar este doamna Stoicanoiu Tincuta. Dumneaei subliniaza importanta unei biblioteci si rolul bibliotecarului: “Biblioteca reprezinta prima institutie culturala a comunei Scundu in jurul careia graviteaza viata spirituala, mai ales a tinerei generatii de elevi de gimnaziu si chiar de lliceu, iar bibliotecarul trebuie sa fie el insusi un iubitor de carte si de frumos, avand menirea de a-i deprinde pe cititori sa incerce sa patrunda in minunatele taine ale cunoasterii, de a participa la efortul de a mentine viata culturala prin pastrarea traditiilor spirituale caracteristice vietii rurale din comuna Scundu. Cartile au fost scrise de oameni pentru oameni, care la randul lor pot fi creatori in viitor, biblioteca avand o importanta socio-culturala, instructiv-educativa, economico-informationala si politica.

Meseria de bibliotecar este placuta atunci cand vezi in ochii cititorilor si mai ales ai copiilor, care vazand ca cineva se ocupa de ecoul lecturii in sufletul lor, vin cu foarte mare incredere la biblioteca. Rolul bibliotecarului este extraordinar de important. El este al doilea dascal pentru elevi.

Aceasta meserie este plina de neprevazut, o provocare continua de a gasi informatia utila cititorului, o meserie in care nu trebuie sa lipseasca nicio calitate umana indispensabila succesului: comunicativitatea, calmul, stapanirea de sine, adaptabilitatea, prestanta, autoritatea, bunul simt, initiativa fara de care buna pregatire profesionala nu este suficienta.

Comunicarea cu oamenii este un proces viu, iar biblioteca este locul ideal de desfasurare a acesteia. Deoarece gradul de comunicare al unei biblioteci depinde de bibliotecar, acestuia ii revine sarcina de a participa in mod real la comunicare, nu numai prin prezenta fizica, ci si printr-o implicare directa in procesul informational cu disponibilitati maxime de comunicare pe toate planurile care compun fiinta umana, acestea presupunand si o implicare spirituala, sufleteasca, fara de care informatia nu isi atinge scopul.”Biblioteca Scundu are ca scop nu numai facilitarea accesului la informatii, dar mai ales stimularea comunicarii, de aceea este mai putin important cate volume sunt in biblioteca pe raft, fiind mult mai important numarul cititorilor bibliotecii, modul in care acestia sunt atrasi de lectura, precum si cate intalniri sau dezbateri sunt organizate de biblioteca si cu ce grad de participare.

Astfel, in seria activitatilor culturale biblioteca Scundu isi propune sa organizeze numeroase prezentari de carte, concursuri tematice, recitaluri de poezie, lectura in grup, sezatori literare, lansari de volume pentru copii si tineret.

Biblioteca Scundu, cu sprijinul Primariei si Consiliului Local, va contribui la dezvoltarea culturala a comunei prin achizitionarea necesarului de carte astfel incat sa satisfaca interesele cititorilor, atat celor ce traiesc astazi cat si a generatiilor de maine.

Caminul cultural din comuna Scundu a luat fiinta in anul 1932 si avea in 1940 ca presedinte pe preotul Ghe. Calin. Pana la aceasta data activitatile culturale nu aveau cadru organizatoric, ele se desfasurau pe langa scoli. Multa vreme tot salile de clasa vor asigura cadrul muncii cultural-educative.

Aici, la Scundu, preotii si invatatorii organizau cicluri de conferinte, formatii artistice avand in componenta adulti sau copii, organizau serbari si spectacole cu caracter educativ-distractiv sau de binefacere, sub egida “Cercului cultural Scundu”. Prin intermediul lui Constantin Danielescu sunt invitati profesori din Rm. Valcea sa conferentieze sau formatii de elevi de la liceul Alexandu Lahovary sau seminaristi de la Seminarul Sf. Nicolae.

In programele acestui cerc cultural erau cuprinse expuneri pe teme agricole, de sanatate si comportare civica, etc. Dupa 1948 activitatea Caminului Cultural si a cercului cultural (pana la desfiintarea sa in 1949) va fi invadata de teme cu caracter politic.

Tot acestui cadru vor fi integrate si formatiile de lautari si cantareti ce interpretau melodiile din folclorul local folosindu-se de traditionalele vuva, cimpoi, cobza, fluier, iar in mod special dupa Primul razboi mondial, de vioara. Pe aceste meleaguri s-a nascut regretata solista de muzica populara Gheorghita Ristea, ce a purtat in intreaga tara cantecele de la Valea Scundului. O apreciata solista de vioara a fost si Hermina Calin, sotia preotului Ghe. Calin.

Neobosita ravna a invatatorilor si preotilor s-a remarcat prin pastrarea traditiilor stravechi ale locului. Un rol aparte il are in acest sens culegerea folclorului. Mai putin cercetata si studiata, zona aceasta a adus cercetarii in domeniu surprize deosebite. Ele se datoreaza activitatii aceluiasi C. Danielescu care intre 1902-1920 realizeaza o adevarata culegere de folclor local din care o parte o publica in revista “Nationalul Valcii” sau in Arhivele Olteniei din Craiova.

Din zestrea etnofolclorica a zonei face parte si costumul popular. Acesta, in zona noastra, este specific atat pentru femei cat si pentru barbati. Cel femeiesc este compus din: imbracamintea capului-carpa alba, mai tarziu marama tesuta din borangic, purtata de femeile mai in varsta, iar femeile mai tinere purtau tulpan de culoare alba in forma de triunghi; camasa cu trup si fara zavelci; poale si bete. In picioare femeile purtau opinci, apoi sandale si pantofi. Costumul barbatesc este compus din caciula sau palarie, camasa, cioareci (nadragi sau itari), brau, bete si incaltaminte. Suba sau cojocul completeaza costumul in anotimpul racoros. Formatiile de dansuri populare si de dansuri mixte ale Caminului Cultural Scundu au luat numeroase premii si diplome la concursurile judetene si nationale ale concursurilor artistice.

Pe teritoriul comunei sunt 4 biserici, dintre care 3 sunt in stil vechi de constructie. Biserica din lemn din satul Scundu-Paduretu (catunul Chiciura) cu hramul “Sf. Nicolae”, construita in anul 1796 pe proprietate mosneneasca. Biserica din lemn din satul Fundu Scundului construita de locuitorii satului in anul 1750, cu hramul “Sf. Nicolae” care a fost refacuta in 1870 din zid de locuitorul Marin Licsandroiu si alti credinciosi, ea suferind reparatii in 1904 si 1941.

Biserica din satul Blejani cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” terminata si sfintita in anul 1922 de catre Episcopul Ramnicului Nou-Severin, Vartolomeu Stanescu insotit de un impresionant sobor de preoti. Reparatii s-au facut in 1930 si recent au fost refacute picturile. Biserica cea mai noua cu hramul “Sf. Dumitru” din satul Scundu a fost terminata dupa anii 1970, construita din zid cu picturi noi si mai mare ca suprafata construita decat celelalte. De remarcat este preotul Arhip Vasilescu de la biserica Fundu Scundului care intre anii 1870-1878 pastorea peste toate satele comunei. El a ramas ca o legenda a locului pentru aptitudinile sale.

In “Viata bisericeasca in Oltenia” Craiova 1941 ce se gaseste la Sfanta Mitropolie a Olteniei, Ramnicului si Severinului se consemneaza existenta unei biblioteci parohiale cu 334 de volume si Caminul Cultural “Renasterea” infiintat in 1936 prin grija preotului din acea vreme, Ghe. Calin, care slujea la Parohia Scundu.

Cealalta parohie a comunei Scundu la 1941 era Fundu Scundului alcatuita din satele Avramesti si Lahovary. Se mentioneaza aici existenta unui cor bisericesc creat in anul 1932, a unei biblioteci cu 447 de volume si 57 de cititori si a unui Camin Cultural infiintat in 1932 al carui presedinte este de drept preotul. Se fac in acet caz si cateva remarci care contureaza o anume imagine a acestei parti a comunei Scundu: “Intelectuali, desi saraci, au strans suma de 40.000 de lei pentru reparatia bisericii parohiale, nefiind ajutati de institutii”. In afara de activitatea spiritual misionara preotii au sustinut si o prestigioasa activitate culturala, mai mult decat atat, nu de putine ori atunci cand situatia o cerea, deveneau invatatori si profesori, jucand un rol important in existenta comunitatii.